De Mos Nicolae

Dimineaţa:
-Ioan, cred că nu vine Moş Nicolae la tine! Nu o să-ţi lase nici măcar o nuia!
-Nu-i nimic, eu sunt multumit cu ce am şi cu ce sunt!

Dupa amiază:
-Ioan, cred că a bătut cineva la uşă. Hai sa ne uităm!
Ioan a zbughit-o pe hol unde era intuneric, ca sa privească prin vizor.
-Mami, nu văd nimic!
-Ioan, cred că a plecat! Am aprins becul iar Ioan se dădu jos de pe scaun, dezamăgit.
Dorea să se asigure de plecarea lui, astfel că descuie usa şi când vru sa o deschidă, uşa se poticni de ceva.
-Mami, ia uite ce mi-a pus in ghete! exclamă fericit că Moş Nicolae nu il uitase.

De actualitate: Un cap care fuge

Intr-o clasă de băieţi,
Un copil ”descurcăreţ”,
Nu a fost deloc glumeţ
Cand cu capul de pereţi
Şi-a dat unul din colegi
Ieri la școală, inţelegi?

Dacă-i spui mămicii lui,
Zice că al și ei copil
E bătut in cap, probabil,
De copilul nu știu cui.
E doar un copil vei zice
Nimeni nu te-ar contrazice.

Ai cui sunt acești copii?
Sunt ai mei, ai tăi, ai noștri.
Şi cei șapte ani de-acasă
Se dau cand sunt mici, din fașă.
Un parinte este responsabil
De (felul cum iși crește) al său copil.

Utile - din lego

palat

Bete de chibrit

ochelari

casa

robot

 

Ferma animalelor

Dansul pe excavator

Micuta statueta

Autoportret de copil fericit!

La multi ani!

Biserici

Un năsuc...năuc!

Cu masina la reparat

Castel din bete din plastic

Prima zi de scoala

La inceput de drum şi an scolar,
Ursului brun ii sare din penar,
O banuială cu un iz amar:
Vreau să devin un urs polar...
Si să stau singur pe-un gheţar?!
Printre copiii degrabă vreau s-apar,
Să stau in bancă şi să am orar!

Prăjitură cu prune

Te sileşti să povesteşti,
Parcă ai prune in gură.
Iti dădui o prăjitură... :)
Acum nu te mai opreşti.
Dă din gură cu masură!

Reclama

Mami, esti atat de delicata ca pielea unui nou nascut!

Castele din Barcelona

Culmea timpului pierdut

Sa muncesti pentru a recupera ce nu ai!

Oare asa s-a nascut poporul roman?

Ioan, ce te-a inspirat sã faci acest desen? il intreb.
-Din carte! imi rãspunde el, avand-o in fatã.

Culmea "datoriei"

Sa iei un imprumut de la banca si sa-ti vezi copilul in rate!

Inca o zi

La cafeaua mea,de pranz,
Ma gandesc la al meu manz.
Vesel zburda si se joaca,
Inca o zi o sa mai treaca.

Nebunul este ne-bun?

- Uite Ioan, ”nebunul satului”! ii arat personajul din videoclip.
- Mami, eu te-am intrebat daca este bun sau rau si tu ai zis ca e ne-bun! imi raspunse Ioan, nedumerit.

Declaratie de dragoste

- Mami, te iubesc mai mult decat perii capului meu si mai mult decat are motocicleta viteza!

Culmea contrazicerii

Una am zis atunci, alta zic acum!

Zice

Contrazice-te, că-ţi place!
De-asta nu ai pace.
Ţie să iti faci pe plac,
Boală ce nu are leac.

Când dragul de lume-ţi vine,
Să îi faci pe plac e bine!
Pe ea n-o poţi contrazice,
Că te-aprobă, n-am ce zice!

Un tatic „pitic”

Daca esti tatic,
Ai gandi un pic:
Sa fiu langa pitic de mic,
Nu s-ar teme de nimic.

Daca ai doar un baiat,
Nu-l lasa nemangaiat,
Altfel iese-mprastiat,
Si neterminat.

Daca nu-i oferi atentie,
Sa nu ai pretentie,
Ca nu are barbatie,
Si nici educatie.

Copilul este baiat,
Cand de tati e educat,
Ca sa fie barbat,
Unul adevarat.

Culmea politetii

Sa rogi un "magar" sa care bagajele in spate.

Ce folos?

Compatimire pentru tine am,
Si pentru altii care sunt ca tine,
Care-si fac viata „un bairam”,
N-au nici un Dumnezeu pe lume.

In idoli ei s-au transformat,
De cand „metehnele” nu si-au schimbat,
Cand simturile sunt in inertie,
Slujesc doar lor, le este „bine”.

Si uite-asa traiesc,
In vicii viata isi sporesc,
„Idolii” din ei tot cresc,
Cu nepasare ii hranesc.

Iar intr-o buna zi,
Din amortire ei se vor trezi,
Ca au pierdut timp pretios,
Vedea-vor! Ce folos?

Transformare

Uitã-te-n oglindã,
Ochii iţi sclipesc,
Si intr-o secundã,
"Coarnele"-ţi mijesc.

Ochii ţi-i coboarã:
Ai o coadã intre picioare,
Cu ea fã-ţi avant si zboarã,
Pe scari iute, afarã.

Cum te-ai transformat,
De cand nu ai renunţat,
Sã ţii doar la tine,
Sã te schimbi, vezi bine!

Te mananca?

Nevasta m-a batut la cap
Sa-mi vina la cap mintea, jap!
Ii spun ca ma doare in spate,
Si ma intreaba daca ma mananca, frate!

In spate!

Greselile altora te-au rastignit,
Si pentru asta te-ai simtit jignit,
Iar ale tale greseli "neinsemnate",
Le-ai dat  cu grija deoparte!

Bube

- Mami, clatita asta are bube!

Cine este flacau?

- Are mama un flacau, zice mami.
- Nu sunt flacau, acela are clopotei si zurgalai! zice feciorul.

Bâlbâlâc!

O mamaligã fiartã bine,
Nu se face de ruşine.
Ea si cand bolboroseşte,
Tot se rumeneşte;
Statul in oalã ii prieşte.

Un cuvant...de imprumut!

Ai luat, (ca în trecut),
De la altii, cu împrumut.
Tu ai dat ce n-ai avut,
Oare ce ţi s-a cerut?
Sa te ţii de-al tau cuvânt!

...una!

Minciuna are picioare scurte,
Bate câmpii si vãi multe,
Intrã pe furis in curte,
N-are unde a se ascunde.

Cautã cu ochii, iute,
Vede câinii, îi asmute,
Îşi ia picioarele in spate,
Şi le carã in altã curte!

Minciuna nu-i deloc cuminte;
Ca una care n-are minte,
Se plimbã in multe cuvinte,
Şi-ţi bate-n poartã, ia aminte!

Punct!

Pregatiti de culcare, Ioan exceleaza in vorbe de ”iubire” :
- Mami, te iubesc! imi face o declaratie Ioan, ca in fiecare seara (si de zece ori pe zi).
- Hai sa facem nani, punct! ii raspund si eu, dupa ce i-am raspuns, ca in fiecare seara, si de zece ori pe zi, in acelasi fel.
- Poti sa ma pui la punct, daca vrei! imi spune Ioan.
Si nu ii mai raspund deloc. Era ora de culcare. :)

Plici pentru pici!

La masa, il ademenesc pe Ioan cu vorbe mieroase la desert (ceva dulce):
- Hai, lasa-ma cu vorbele tale dulci! imi da replica Ioan.
- Hai Ioan, ca ti-am dat ceva dulce, nu vorbe dulci! ii (re)dau replica (plici, plici!)  :)

Ouale noastre nu sunt rosii!

-Stai, Ioan! "Sa urc" ouale pe internet!

Ce este "general"?

"Pe strada General...." se auzi la un moment dat la radio.
-Ce este "general", mami? Aaa, cred ca stiu. Este un om cu gene! isi raspunse Ioan, sigur pe el.

Nu vad nici o fantana!

 Ne-am urcat pe coasta unui deal si am privit in departare satele rasfirate la poalele lui.
-Asta este Fantanele! i-am prezentat lui Ioan satul prin care treceam cu masina la intoarcere.
-Unde-i, mami?! Ca nu vad nici o fantana! s-a mirat el.

Ce am primit in dar!

Coplesita de un ooo(f),
Alinare mi-a adus,
Astazi, chipul lui Isus,
Pe-o felie de cartof.

Ce-o sa faci cu ele?

Ce-o sa faci din ele,
Eu abia astept,
Vor mai trece orele,
Pan' te prind in fapt.

Un fel de jumping.

Din ce se face zacusta?

- Mami, acum stiu din ce se face zacusta! Din vanatai si ardei gras!

Papusoiul

-Si cum il numesti? il intreb pe Ioan.
-Papusoiul!

Salata de primavara (de post)

Reteta: cartofi fierti, salata verde, ridichi, ceapa verde, masline, patrunjel, ulei, sare si piper

Paste cu nuca

Hai Ioan, mananca!

Hai Ioan, ce faci? Mananca!
Farfuria mea-i adanca,
Vreau sa fug mancand pamantul
Caci la joaca-mi este gandul.

Caciula de magar

- Mami, imi dai caciula de magar?
- Nu inteleg.
- Vorbesc despre caciula care are urechi lungi si atarna in jos!

Imi este frig!

- Nu iti este frig? Sa intram inauntru! zise tati lui Ioan.
- Daca nu te imbraci si tu mai gros! veni raspunsul lui Ioan.

Sa le scarpinam sau sa le tundem?

Ii dau lui Ioan sosete din lana si, la scurt timp dupa aceea, il vad pe Ioan in picioarele goale.
-Ioan, unde iti sunt sosetele? 
-Mami, le-am dat jos ca ma mananca.
-Da, dar tin de cald!
-Mami, dar si pe oi le mananca lana!

Zici ca...

Tramvaiul prinsese viteza si, la o curba, ne „smuci” din locul in care stateam amandoi, leganandu-ne apoi lin pana la destinatie.
-Mami, zici ca-i lipseste o roata! imi spune Ioan.
O doamna chicoti, auzind afirmatia.

Am ajuns la destinatie, in parc.La un moment dat, Ioan se cocota pe acoperisul unei casute din plastic si ma striga sa il iau de acolo. Fiind la nivelul umerilor mei, iarasi se cocota, direct in spatele meu.
 -Mami, zici ca esti o camila!  imi spune Ioan.

Eu am ramas fara replica.Dar cu zambetul pe buze.

Se apropie?

-Sfarsitul se apropie, se auzi o voce la radio.
-Nu se apropie! Fiindca copiii nu au crescut! Mai sunt si bebelusi...completa Ioan.

Fara carne!

Sari mata' de aici!
(Is ca un arici.)
De nu-ti place aici,
Paguba-n ciuperci!

Ghici! 

Indiciu 1: fara carne

Indiciu 2: cuvant 1+2 si ultimul (cuvant)

Indiciu 3: Eu am ultimul cuvant! 

Sunt tatic dar nu's!

Scriu..

Despre tatici ce-au fost crescuti
De cand erau micuti-micuti,
De bunici, de unul din parinti...
Candva nu s-au simtit iubiti,
Si-n viata acum nu-s fericiti: 

Sunt tatic sau nu's?
Asta-i intrebarea.
De cum sunt acus...
Nu-mi cunosc menirea.

Parca... un copil aveam,
Despre el mai auzeam,
Cum ca-i este dor de mine,
Nu stiu: Este bine?

Vreau acum mai mult:
Sa o iau de la-nceput.
Chiar de par adult,
Sa il las nu m-a durut.

Inca ma gandesc:
Chiar am un copil?
Doar in vis, glumesc.
Am mult sex appeal!

Macaroane...de milioane!

Macaroane,macaroane...
Arata... de „milioane”.
Macaroana mi-ai taia,
Daca nu ti-as arata! 
(Cum ma distrez, asa :) 

Invitatie...pe saturate!

-Ioan, mai ia o gogoasa! il indemn pe Ioan, stand amandoi in fata unei farfurii pline de gogosi.
-Mami, sunt atat de bune incat m-am saturat repede! ma "satura"si el (de a-i face invitatie).

In loc de apa

- Are mami o floare! il alint pe Ioan dimineata, in timp ce il imbrac cu paltonasul.
- Sa-i dai floricicai banuti in loc de apa ca sa creasca! ma alinta si el "in felul lui".

Maini

-Tati, exista trei feluri de "maini": maine, poimaine si raspoimaine!

Culmea imprumutului

Sa imprumuti o "viata noua"!

Sfaturi

- Mami, nu imi mai da sfaturi! ”Sfaturi” vine de la "sfidat". Si nu vreau sa mai fiu sfidat!  imi spune Ioan, in timp ce incercam sa ii dau un "sfat bun”.

O bucatica de...pofta!

- Mami, vreau la magazin! Vreau sa-mi faci o pofta! a zis Ioan, trecand prin piata.
- Ia mai taie-ti pofta! i-am raspuns.
 Am taiat o bucatica din ea, dar a mai ramas! continua Ioan, cu gandul la ...pofta.

Ia-o lent! O fi talent?

Azi o intreb pe doamna educatoare despre Ioan. Imi spune ca Ioan e mai atent la pictura (si termina primul lucrarea) si e mai putin atent la matematica (se plictiseste). Ii place pictura, nu-i place sa socoteasca, imi zic.

Si repede fac asocierea cu un alt fapt (ce se intampla la masa): daca ii dau sa manance ceva si ii place, termina mancarea. Daca nu ii place, trage de timp, se plictiseste la masa si nu o termina. Este simplu!

Pe luna?

- Mami, zici ca suntem pe luna! imi spune Ioan, in timp ce ocoleam petele de zapada pe trotuarul gri.
- Da? ii raspund, curioasa sa aflu continuarea.
- Asa arata si luna, uite-o! continua el.

Cine are barba?

- Mami, sa imi pui banutii (din buzunar) in cutiuta, vreau sa fac colectie! imi spune Ioan dimineata.
- Adica vrei sa faci economii, ii raspund eu.

Si discutia continua:

- Caci vreau sa imi iau hainute din ei (din economii, adica) cand o sa fiu barbat! completa Ioan.
- Mai este pana atunci! continui eu.
- Barbat este cel care are barba! incheie discutia Ioan. Si ma bufni rasul...

Orice!

- Mami, cand o sa fiu mare o sa am servici! Orice, in afara sa cresc copilul! spune Ioan.
- Copiii ii creste sotia? continui eu.
- Da. Sa muncesc si sa racesc! incheie Ioan conversatia, cu mucii la nas.

Aceeasi

In timp ce il schimbam pe Ioan, pe hol apare o mamica cu fetitele ei (au diferenta mica de varsta si seamana foarte mult una cu alta).
- Mami, au aceeasi fata! exclama Ioan cand le vazu.

Hai...

Afirmatie:
- "Hai, mana!" = "Nu am ce discuta cu tine!" zice haimana(ua).
Raspuns:
- "Hai-Hai!"

O caramea

- Ioan, vrei o caramea? il intreb pe Ioan, inainte sa iesim pe usa.
- Asta vine de la ocara! imi raspunde el.

Recunoastere

La ora de buna crestere
Cu Ioan, fireste,
Ma invata dascaleste,
Despre recunoastere.

- Trebuie sa ascultam de parinti, de dascali: de doamna educatoare, invatatoare, profesori...il invat pe Ioan  (printre ochiuri de croseta).
- Am o colega de grupa care o cheama Dascalu. Asta inseamna ca trebuie sa ascult si de ea? ma intreaba curios Ioan.

Nici pe ochi!

-Te-ai spalat pe fata, Ioan? il intreb pe Ioan dimineata.
-Nu, nu m-am spalat. Nici pe ochi! imi raspunde Ioan, inveselindu-mi dimineata.