Atacul artei! Un martian a aterizat pe pamant.
Era alcatuit din trei covorase, un prosopel si multe creioane, doua
mingiute si o rola de scoci. Altfel, in joaca lui, cum l-ar fi recunoscut Ioan?
-Mami, ce miroase asa? ma intreaba Ioan in timp ce am iesit pe hol, incuind usa dupa noi. Ma mai intrebase si alte dati, primind raspuns ca e miros de mancare. De data asta ii raspund ca miroase a bucatarie. -Mami, nu-mi place sa mananc bucatarie! spune Ioan. Mirosul nu mai era asa placut..
Discutand despre timp (cat timp imi ia rezolvarea unei probleme anume) am realizat ca:
Sunt in cautarea timpului, dar timpul nu ma asteapta pe mine cautandu-l.
-Autobuz, incepe jocul tati. -Troleibuz, intra in joc Ioan. -Microbuz, zice tati. -Masina de Cora, raspunse Ioan, incantat ca a gasit continuarea. (in Bucuresti,transportul catre hipermarketul Cora se face cu microbuzul).
Ioan ii spune dintr-o data lui tati: - Blu. - Blue inseamna albastru in limba engleza, ii explica tati. - Limba? Ce limba? se mira Ioan. Limba e in gura, explica el deschizand gurita si aratand cu degetelul inauntru
Tati ii atrage atentia lui Ioan sa nu faca un anumit lucru. -Pleaca de aici! ii spune Ioan. -Tati,vorbeste frumos! ii raspunde tati, vrand sa ii corecteze tonul imperativ. -Te rog, pleaca de aici! incheie Ioan discutia pe acelasi ton.
Stateam de vorba cu o prietena in fata blocului unde aceasta locuia. Deodata, Ioan se uita in sus, cuprinzand cu privirea inaltimea blocului din fata lui. -Ce casa frumoasa ai! exclama el, incantat de priveliste.
Se inserase. Mai aveam cativa pasi pana acasa.O masina aprinse farurile chiar in fata noastra. - Uite,masina lumineaza, spune Ioan. Si continua: - ... ne lumineaza cu ochii ei magici!
De data asta se facuse intuneric cand Ioan si tati se intoarse spre casa din parc.
Deodata, Ioan se uita in sus si vazu o stea.
-Uite tati, ne conduce steaua, spune Ioan mirat.
In parc, tati il pune in leagan pe Ioan si incepe sa-l legene. Soarele apune, mangaindu-l pe fata. -Tati, soarele se leagana, spune Ioan. La scurt timp, soarele a disparut dupa blocuri. -Uite, soarele a obosit, concluzioneaza Ioan.
Sosind
la gradinita pentru a-l lua pe Ioan, el ma intampina cu o voce inceata
(o alergie de toamna nu ii da pace de cateva zile, creandu-i un
disconfort vizibil). -Ioan,ti-ai pierdut vocea? l-am intrebat in timp ce il imbracam pentru plecare.
In secundele urmatoare, Ioan alerga intr-un suflet la usa salii unde
isi desfasoara zilnic activitatea si se intoarse repede strigand: -Mi-am gasit vocea! Mi-am gasit vocea! Asta da descoperire!:)
Eram la masa cand se auzi un bocanit in dreptul tavanului din bucatarie. -Mami,cine bate? intreaba Ioan. Raspunzandu-i ca vecinul mestereste probabil ceva, Ioan exclama: -Vecinul bate un cucui, uraaa!!!
Ii prezint lui Ioan micul dejun: -Ioan, ai o gogoasa plina cu crema de cacao. Ioan musca din ea si vazu o gaura mare si neagra. -Mami, nu vad nimic ca este intuneric in ea!!!
Ioan, costumat in Mos Craciun (jocul lui preferat de azi) se opreste din joc si intreaba dintr-o data: -Ce inseamna "Craciun fericit!" ? -Este o urare de sarbatoare, ii raspund. -Si eu sunt Craciun fericit !!!
Ioan se indrepta spre usa tinand cu amandoua mainile o hartie pe care se afla resturile unui creion ce tocmai il ascutise: -Mami, te rog deschide usa ca imi mai trebuie o mana!!!
Am fost la posta pentru a expedia un colet. Cand am ajuns in fata ghiseului, Ioan a exclamat: -Aici este casuta soricelului!!! (o gaura in peretele despartitor= ghiseu).
In timp ce il filmam pe Ioan, el observa asta si ma intreaba: -Ce faci mami, imi faci poza? Ii arat filmarea iar el exclama dintr-odata: -Mami, se misca poza!
-Hai sa ascultam harpa,zice tati. Muzica porneste. Ioan asculta in tacere cateva secunde, apoi sopteste:
-Asta ma face sa ma indragostesc!
-De cine???
-De harpa, zambeste Ioan.
Intr-o discutie despre dintisori: -Ioan, tu ai dinti de lapte! -Si tu ai dinti de cacao! (dupa ce ii arat ai mei dinti printre care zarise si o carie).
Ioan se indrepta spre usa, tinand cu amandoua mainile o hartie pe care se afla resturile unui creion ce tocmai il ascutise: -Mami, te rog deschide usa ca imi mai trebuie o mana!!!
-Mami, ceasul este suparat pe mine! imi povesti Ioan in drum spre casa de la gradinita. -Pai de ce? - Fiindca nu am dormit destul! imi raspunse el cu naduf.
-Ioan, ce fel de biscuiti cumparam? il intreb pe Ioan intr-un magazin cu multe sortimente de biscuiti. -Vreau biscuiti de forma cu "forme"! (alegand unii cu aspect de figuri geometrice).
In jocul de-a v-ati ascunselea, Ioan se lasa cautat de mami si tati. Si astepta....si nimic. Intr-un final plictisindu-se, Ioan iesi din ascunzatoare exclamand: -Gataa! M-am gasit!!!
In parc, Ioan a cazut usor, s-a ridicat si si-a scuturat pantalonasii scurti. -Ai facut bufa? intreaba tati. -Da, a raspuns, uitandu-se in alta parte. -Si unde ai facut buba? -Pe acolo pe undeva, a raspuns el, la fel de distrat.
In parc, Ioan se aseza in fundulet, chiar pe mijlocul trotuarului. II spun sa se ridice. Nimic. -Ioan,nu-i asa ca ma auzi? -Nu te aud, veni raspunsul lui.
Fiind
in toiul slujbei (la biserica), Ioan statea cuminte pe scaun (dupa
putina munca de convingere) si tragea tacticos de fermoarul unei genti.
Un joc gen "du-te vino" in urma caruia doamna de langa el ii atrage in
soapta atentia sa se opreasca. -Ssssstttt, spune ferm Ioan. Acum stau sa ma intreb: cine pe cine deranja? :))))
Nici nu se trezi bine Ioan (deh, somnul de dupa amiaza) ca il rog sa se ridice din pat sa ii dau pantalonasii. -Ioan, ridica-te din pat sa iti dau pantalonasii. -Nu pot, raspunse el buimac. -De ce? -Fiindca sunt lipit de pat.
Sosind
la gradinita pentru a-l lua pe Ioan, el ma intampina cu o voce inceata
(o alergie de toamna nu ii da pace de cateva zile, creandu-i un
disconfort vizibil). -Ioan,ti-ai pierdut vocea? l-am intrebat in timp ce il imbracam pentru plecare.
In secundele urmatoare, Ioan alerga intr-un suflet la usa salii unde
isi desfasoara zilnic activitatea si se intoarse repede strigand: -Mi-am gasit vocea! Mi-am gasit vocea! Asta da descoperire! :)
Eram in tramvai la capatul liniei, asteptand sa plece. Soferul coborase de cateva minute. -Cand pleaca tramvaiul? spune Ioan, pierdandu-si rabdarea. -Cand vine soferul, primi raspuns. -Dar pot sa conduc eu tramvaiul? gasi Ioan solutia.
Mama, putin suparata pe Ioan, il dojeneste: -Ioanee,tu o cauti... -Nu o gasesc! raspunde puiul. Tace si ...cateva clipe mai tarziu completeaza vrand sa fie de ajutor: -O gasim maine!
-Cu ce te ocupi, draga? -Paai, lucrez (...cu andrelele,cu croseta)! -Si cand ai timp sa lucrezi??? -In timpul liber! -Ma intreb: cand ai timp liber? -Pai, tot timpul!! :) -Aaaa, vezi tu, eu nu am TIMP LIBER!